Pandemia ne-a adus multe lucruri bune, digitalizare, un mod mai usor de a face lucrurile, preocupare pentru echilibrul personal, pentru timpul petrecut cu familia, constientizare de sine. Insa ne-a si luat cevas – si anume conectarea emotionala cu oamenii si organizatiile cu care lucram.
Studiile de angajament in pandemie (Korn Ferry) arata cateva etape: etapa reactiva (in care angajamentul a ramas ridicat, posibil din dorinta oamenilor de a-si pastra joburile intr-un climat foarte incert), etapa empatica (in care a existat angajament, pentru ca oamenii au apreciat eforturile companiilor de ascultare si sprijin) si etapa de “entrenchment”/asezare, in care chiar pandemia si lucrul remote s-au normalizat si oamenii au inceput sa isi examineze optiunile, acum mai vaste, odata cu cresterea mobilitatii din lucrul remote.
Iar acum, in ce etapa suntem?
Fostele birouri forfota de oameni sunt, acum, extrem de ordonate si de goale, pentru ca oamenii lucreaza remote in mare parte din timp.
Candidatii nu mai cer la telefon, in primul rand, oferta, ci intreaba, mai intai: “Unde aveti sediul?” si refuza orice sediu care presupune jumatate de ora in plus in trafic.
Oameni pe care putine lucruri ii mai “retin” in organizatie, accepta cu usurinta o oferta care le mareste cantitatea de timp remote sau salariul.
Stim ca fluctuatia e la cote foarte mari, stim ca integrarea oamenilor noi nu functioneaza totdeauna simplu, stim ca avem nevoie sa umanizam locurile de munca, asa incat oamenii sa isi doreasca sa ramana.Si cum facem asta?
Un raspuns bazat pe cercetari mai noi este: construind in mod constient o cultura emotionala – adica o cultura in care oamenii asociaza organizatia nu doar cu sarcini, sisteme, procese, ci cu anumite emotii impartasite, un fel de valori afective comune, care definesc modul dorit de a te simti in organizatie. Adica: compania aceasta este locul in care ne dorim sa ne simtim inspirati, conectati si curiosi (acestea sunt valorile emotionale Learning Architect, a propos).
Cultura organizationala este tratata, de obicei, doar la nivel cognitiv: vorbim despre inovatie, customer focus, excelenta – toate aceste valori sunt definitii ale binelui, ceea ce stim ca e bine sa facem. Insa cercetarile lui Sigal Barsade (Wharton) si ale Oliviei O’Neill (Center for the Advancement of Wellbeing) arata ca acest “bine” cognitiv” are nevoie sa fie sustinut prin ceea ce simt oamenii, deci prin cultura emotionala.
Cateva insighturi despre cum functioneaza cultura emotionala:- Emotiile sunt contagioase, deci orice organizatie are o cultura emotionala, chiar daca e una a reprimarii – doar ca, de cele mai multe ori, liderii nu se preocupa, in mod constient, de ce simt angajatii, pentru ca pare ceva de domeniul psihoterapiei sau altor discipline din zona wellbeing-ului. Exista, insa, organizatii sanatoase, cu o cultura a bucuriei sau a compasiunii, dar si organizatii toxice, cu o cultura a fricii;
- Emotiile din cultura emotionala pot fi si e bine sa fie aspirationale, nu inseamna ca asa ne simtim in fiecare zi sau ca doar asta simtim, insa, daca ele devin cultura, sunt “acel ceva” minunat, care tine oamenii impreuna. Cercetarea vorbeste chiar de “deep acting” – exprimarea strategica a emotiilor, pe care o facem ca sa ne potrivim cu organizatia, insa vestea buna este ca, in mediul potrivit, acest “deep acting” initial se transforma in emotie reala;
- Cultura emotionala nu e acelasi lucru cu wellbeingul, dar creeaza wellbeing – wellbeingul are legatura cu starea de bine a fiecarui individ, iar solutiile sunt profund individuale (terapie, sport, natura, meditatie), cultura emotionala are legatura cu modul in care ne dorim sa ne simtim, ca sa avem succes impreuna si poate fi creata de lideri si de oamenii din echipe.
Pe 25 aprilie, va invitam la evenimentul “Cultura emotionala - construim wellbeing organizational", ca sa exploram o metodologie dinamica si pragmatica, Emotional Culture Deck, prin care liderii si echipele pot:
- Sa umanizeze locurile de munca, creand conectare emotionala;
- Sa trateze discutiile sensbile intr-un mod care creeaza siguranta psihologica;
- Sa creeze “work value proposition”, prin actiuni si rutine concrete, care pun accentul pe cum isi doresc sa se simta oamenii ca sa aiba succes impreuna;
Iar cireasa de pe tort este ca ii vom avea alaturi de noi pe clientii nostri, care au implementat, deja, metodologia, in echipele si in organizatiile lor. Detaliile despre agenda – coming soon.
Pentru moment, save the date, 25 aprilie, orele 9:30-13:30 – evenimentul este dedicat comunitatii de HR, locurile sunt limitate si te poti inscrie, aici.
Engagement, emotii, wellbeing sau…cultura emotionala – Incotro ne conducem organizatiile?