Oamenii de știință au un termen nou pentru vremea din ultimii ani: weather whiplash, „biciul vremii”. Valuri de căldură urmate de înghețuri bruște, schimbări violente, fără tranziție. Noua normalitate climatică.

Mi se pare cea mai bună metaforă pentru ce trăim și în organizații. În 2020 aveam un singur „tigru” în fața noastră, un pericol clar, care ne-a speriat, dar ne-a și mobilizat. Astăzi nu mai există un singur tigru. Sunt restructurări, reorganizări, AI, tensiuni geopolitice, toate în același timp, fără un final pe care să-l putem anticipa.

Medicina are un nume pentru ce produce acest peisaj: încărcătură alostatică. Corpul și mintea noastră se adaptează anticipând: vasele de sânge se contractă înainte să ieșim în frig, inima bate mai repede înainte de o prezentare. Când anticipăm, ne adaptăm și ne readaptăm continuu, fără pauză, apare o uzură invizibilă, zi de zi. Cu asta se confruntă astăzi oamenii din organizații.

Presiunea nu va scădea. Iar soluția clasică, mai multe ore și mai mult efort, s-a epuizat. De aceea reziliența nu mai e un concept la modă sau un nice-to-have de wellbeing. E competența care ne ține în picioare când totul se mișcă simultan.

Mitul: reziliența înseamnă să reziști

Înainte să găsim partenerul potrivit, am observat în organizații multe definiții false ale rezilienței. Probabil le recunoașteți și voi:

• Supereroul: „Mă descurc eu.” Fără pauză de recuperare.
• Colegul mereu disponibil: îi sprijină pe toți, chiar și când e pe zero.
• Omul de acțiune: task-uri pornite, emoții oprite.
• Viața e doar muncă: prânzul și somnul mai așteaptă, munca nu.
• Modul fără baterie: prezent, dar fără energie.

Toate au ceva în comun: confundă reziliența cu rezistența. Iar realitatea e alta.

Reziliența nu înseamnă să reziști sub presiune. Înseamnă să prosperi sub presiune.

Sau, cum spune Dr. Sven Hansen, fondatorul Resilience Institute, cei care au abilitățile de a naviga valul tot mai mare al muncii pot trăi momente extraordinar de bune.

Parteneriatul nostru cu Resilience Institute

În anii de după pandemie, echipa Learning Architect a căutat mult un răspuns serios la întrebarea „ce este, de fapt, reziliența și cum o construim?”. Am explorat multe modele. L-am ales pe cel care îmbina rigoarea științifică cu aplicabilitatea în business: Resilience Institute.

Resilience Institute a fost fondat în 2002, în Noua Zeelandă, de Dr. Sven Hansen, medic specializat în executive health și echipe de înaltă performanță. Metodologia institutului integrează medicina preventivă, psihologia pozitivă, inteligența emoțională, terapia cognitiv-comportamentală și neuroștiințele, iar în peste două decenii a lucrat cu organizații precum Google, Nestlé, Shell, PwC sau New Zealand Rugby. Astăzi este o rețea globală, certificată B Corp.

Noi fiind parteneri:

• echipa noastră de Resilience Coaches (Ștefania Antone, Carmen Voican, Florian Koleci) este certificată de Resilience Institute;
• lucrăm cu Resilience Assessment, instrumentul lor psihometric, la nivel de individ, echipă și organizație;
• construim împreună produse noi, adaptate organizațiilor din regiune. Primul dintre ele este SPIRAL.

Resilience Spiral: 3 dimensiuni, 10 niveluri

Tindem să vorbim despre performanță ca despre ceva liniar: mai multă muncă, mai multă eficiență, mai multe rezultate. Tragi tare, împingi limitele, mergi înainte. Doar că experiența reală a oamenilor și a echipelor nu este liniară. Uneori suntem sus. Uneori coborâm fără să ne dăm seama.

De aceea, după ani de cercetare, Resilience Institute descrie reziliența ca pe o spirală, construită pe trei dimensiuni:

Reziliența = Performance Mindset × Wellbeing × Bounce

• Performance Mindset: abilitățile care susțin performanța pe termen lung: flow, claritate, agilitate, relaționare.
• Wellbeing: starea de bine fizică, emoțională și relațională: energie, calm, siguranță.
• Bounce: capacitatea de a recunoaște când cobori și de a reveni după perioade intense.

Cele trei dimensiuni se desfac în zece niveluri. În partea de sus a spiralei, performanța devine sustenabilă. În partea de jos, presiunea ne împinge treptat, pas cu pas, spre burnout.

Partea cea mai importantă a modelului e și cea mai eliberatoare: oamenii nu sar direct în burnout. Alunecă treptat. Iar reziliența nu înseamnă să nu cobori niciodată pe spirală. Înseamnă să îți dai seama repede unde ești și să știi cum să urci înapoi.

Resilience Assessment: ce nu măsori, nu poți dezvolta

Fiecare nivel al spiralei are în spate cinci factori cauzali. În total, 50 de factori care influențează performanța și starea de bine, de la calitatea somnului și capacitatea de focus până la siguranța psihologică, empatie sau ruminație. Resilience Assessment îi măsoară pe toți, în a cincea generație a instrumentului, construită pe peste două decenii de cercetare.

Îl folosim pe trei niveluri:

Raport individual

Fiecare participant primește un profil personal pe cele trei dimensiuni și pe cele zece niveluri, comparat cu media globală, cu punctele forte, zonele de risc și recomandări concrete. Raportul devine punctul de plecare pentru o sesiune de coaching 1:1.

Diagnostic de echipă

Imaginea colectivă a echipei: unde e solidă, unde e fragilă, ce tipare se repetă. Un exemplu tipic dintr-un raport de echipă: încredere și siguranță psihologică foarte bune, capacitate mare de concentrare, dar supraîncărcare cognitivă, prea mult multitasking și prea puțină recuperare. Asemenea rezultate spun exact unde merită investit.

Diagnostic organizațional

Pentru organizațiile care vor să vadă ce susține și ce subminează capacitatea de adaptare la scară, pe departamente, niveluri sau locații. Rezultatele se discută într-un workshop cu echipa de leadership, iar raportul arată ce tip de intervenție e nevoie: mindset individual, dezvoltare de leadership sau team coaching.

Un avantaj important: re-evaluarea este inclusă timp de un an, așa că progresul se vede în date, nu doar în impresii.

SPIRAL – The Resilience Boardgame

După ce am început să lucrăm cu Resilience Assessment, cu programe de leadership și sesiuni de team coaching, ne-am pus o întrebare nouă: cum facem reziliența accesibilă tuturor oamenilor dintr-o organizație, nu doar liderilor? Cum o punem pe agenda organizațiilor înainte de criză? Cum construim un limbaj comun?

Ne-am întors la ce știm să facem foarte bine. SPIRAL este al 14-lea board game Learning Architect. Zeci de organizații și mii de oameni au jucat deja jocurile noastre. Dar SPIRAL este și o premieră: primul construit împreună cu un partener internațional.

We make broccoli taste like candy.

E tagline-ul nostru pentru serious games: luăm concepte și instrumente sănătoase și validate și le îmbrăcăm într-o experiență dinamică, pe care oamenii o consumă cu plăcere, o repetă fără plictiseală și din care pleacă cu lucruri serioase.

Cum se joacă

Toată masa formează o singură echipă, împărțită în grupuri de 2–3 persoane. Fiecare grup pornește de jos, de la Collapse, și urcă pe spirală prin decizii. Rundele alternează patru tipuri de carduri: Adevăruri, Scenarii, Crize și Scenarii de echipă, decise prin consens.

La fiecare card primești trei strategii care sună toate rezonabil. Doar una are impact real asupra rezilienței. De exemplu:

Maria evită de două săptămâni o conversație dificilă cu un coleg din echipa ei, deși situația afectează pe toată lumea. Își spune că „nu e momentul potrivit” și găsește mereu alte urgențe. Tu ce ai face?

Când ajungi pe un nivel al spiralei, primești o provocare practică din zona potrivită: Bounce pe nivelurile de jos, Wellbeing la Secure și Energize, Performance Mindset la Feel, Think și Flow. Iar scopul nu e să câștige cel mai rapid grup, ci să crească scorul mediu de reziliență al întregii echipe. Grupurile ajunse la Flow își donează punctele celor rămași în urmă. Pentru că reziliența e un sport de echipă.

Cum l-am construit

Procesul nostru de design are cinci pași, rafinați în 14 jocuri: validarea conceptului de învățare, interviuri empatice pentru microscenarii reale (acele situații în care spui „daaa, și mie mi s-a întâmplat”), obiectivele de învățare, testarea mecanicii de joc alături de board game creators specializați și, la final, grafica și producția. Mecanica jocului a fost dezvoltată împreună cu Adrian Miu, iar conținutul de echipa noastră de Resilience Coaches certificați.

Cea mai grea parte? Să fie potrivit de fun. Prea puțin și jocul devine un quiz. Prea mult și oamenii vânează puncte, iar învățarea rămâne pe margine. Echilibrul ăsta nu vine din inspirație, ci din testare, multă și repetată.

Ce învață oamenii

• să identifice unde se află pe spirală: ce indicatori pozitivi funcționează și ce tipare de risc sunt active;
• să facă tranziția conștientă de la tipare reactive la comportamente reziliente;
• să construiască ritualuri colective de reziliență: nu rezoluții individuale, ci practici de echipă.

Ce câștigă organizația

• reducerea riscului de burnout;
• mai mult focus și un management mai bun al energiei;
• siguranță psihologică;
• o schimbare culturală către performanță sustenabilă și un limbaj comun despre presiune.

Cum aduceți reziliența în organizația voastră

SPIRAL face parte dintr-un ecosistem complet, pe care îl construim împreună cu Resilience Institute. Puteți începe de oriunde:

1. Resilience Assessment: raport individual, diagnostic de echipă sau organizațional, ca punct de plecare bazat pe date.
2. SPIRAL – The Resilience Boardgame: o experiență de joc de 4 ore sau o zi întreagă, cu lucru aprofundat pe practici de self și team leadership.
3. Resilience Upskilling: module de 4 ore, cu instrumente practice pentru Performance Mindset, Wellbeing și Bounce.
4. Resilience Team Coaching: pentru o echipă dedicată, pornind de la diagnosticul de echipă.
5. Resilient Leadership: program experiențial pentru lideri seniori, 4 module × 1 zi: Lider rezilient, strategic, focusat și inspirațional.

Hai să jucăm

👉 Dacă vreți SPIRAL în organizația voastră, colegele mele Alexandra Bejan și Gabriela Grigori v-au pregătit o ofertă specială de lansare: [email protected] și [email protected].